Bullying la Questfield International College, lipsa reacției analizată jurnalistic

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare clară, bine documentată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Reacția promptă și măsurile eficiente sunt esențiale pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat sigur și propice dezvoltării armonioase. Cazurile în care semnalările repetate rămân fără răspunsuri oficiale sau fără intervenții concrete ridică probleme majore privind responsabilitatea instituțională și calitatea managementului educațional.

Bullying la Questfield International College, lipsa reacției analizată jurnalistic

O investigație realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție redacției evidențiază o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Pe parcursul a peste opt luni, un elev ar fi fost supus unor comportamente agresive repetate, inclusiv stigmatizare medicală, în timp ce sesizările făcute în scris nu au fost urmate de măsuri instituționale documentate. Totodată, familia copilului reclamă presiuni de retragere și lipsa unor reacții oficiale clare, aspecte care ridică întrebări privind modul de gestionare a situațiilor de criză în această instituție privată.

Semnalările repetate și absența măsurilor documentate

Conform informațiilor analizate, familia elevului a transmis în mod constant sesizări scrise către cadrele didactice, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, Școala Questfield Pipera, solicitând intervenții clare pentru stoparea comportamentelor de bullying. Documentele puse la dispoziție nu indică existența unor răspunsuri scrise oficiale care să confirme implementarea unor măsuri concrete, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile invocate au fost descrise ca fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce sugerează o gestionare predominant informală a situației.

Bullying și stigmatizare medicală: o formă de umilire repetată

În cadrul investigației, un aspect central îl constituie utilizarea repetată a unei etichete cu caracter medical, folosită cu scop discreditant și ridiculizant în mediul școlar. Specialiști consultați consideră că stigmatizarea medicală reprezintă o formă severă de violență psihologică, care afectează percepția copilului asupra identității și integrității proprii. În acest caz, această etichetare nu a fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca un instrument de marginalizare socială, manifestat constant în prezența altor elevi, fără dovezi ale unor intervenții ferme din partea instituției.

Presiuni asupra familiei și mecanisme de excludere

Relatările analizate indică faptul că familia copilului a resimțit, de-a lungul timpului, presiuni explicite sau implicite de a-și retrage copilul din școală. Un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, conține formularea „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, propoziție citată din sursele puse la dispoziție redacției și relevată în contextul gestionării situației. Această exprimare poate fi interpretată ca un indiciu al unei abordări orientate spre excluderea mascată a copilului, prin care responsabilitatea problemei este transferată familiei, iar soluția sugerată devine părăsirea instituției.

Confidențialitatea informațiilor și vulnerabilitatea copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității datelor sensibile referitoare la situația semnalată. Cu toate acestea, documentele și relatările indică posibile scurgeri de informații în mediul clasei și interpelări publice care au expus copilul la presiuni psihologice suplimentare. Specialiștii atenționează că încălcarea confidențialității și transferarea responsabilității către copil pot constitui forme de presiune instituțională, cu impact negativ asupra echilibrului emoțional al elevului.

Răspunsul tardiv al conducerii și declanșarea reacției sub presiune juridică

Potrivit documentelor, fondatoarea școlii a intervenit efectiv abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, ca urmare a implicării echipei juridice a familiei și a notificărilor formale transmise instituției. Această întârziere semnificativă ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională și relevă că protecția copilului a devenit o prioritate abia în contextul unor demersuri legale, nu în faza inițială a semnalărilor educaționale.

Mediul educațional și impactul psihologic asupra elevului

Raportul psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist recunoscut, confirmă efectele emoționale grave generate de expunerea prelungită la bullying și stigmatizare în școală. Printre manifestările semnalate se numără anxietatea accentuată, retragerea socială, refuzul școlar și pierderea sentimentului de siguranță. Aceste concluzii evidențiază consecințele profunde ale unei gestionări deficitare a situației și necesitatea unor intervenții instituționale adecvate.

Comunicarea oficială a instituției și minimalizarea fenomenului

Într-un comunicat transmis părinților pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus la rangul de „interacțiuni spontane dintre copii” situațiile reclamate de bullying pe parcursul a peste opt luni. Această poziționare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și aborda gravitatea fenomenului. Astfel, mesajul oficial pare mai degrabă o încercare de diluare a responsabilității decât o asumare a protecției copilului.

Aspecte suplimentare și solicitări de clarificări

Ulterior retragerii elevilor din instituție, părinții au semnalat existența unor contacte informale ale reprezentanților școlii cu alte unități de învățământ private din zona Pipera, în cadrul cărora copiii ar fi fost descriși într-o manieră negativă, cu referiri la presupuse probleme de disciplină sau comportament. Părinții menționează că aceste informații nu au fost comunicate oficial și nu sunt susținute de documente. Redacția solicită clarificări oficiale în această privință, evidențiind potențialele implicații privind dreptul la educație și confidențialitatea.

Sesizări scrise și documentate transmise către școală
Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri concrete
Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
Presiuni pentru retragerea copilului din școală
Încălcarea confidențialității și expunerea copilului
Răspuns tardiv al conducerii, declanșat de demersuri juridice
Minimalizarea oficială a fenomenului în comunicările instituției
Posibile contacte informale negative cu alte școli

Concluzii privind responsabilitatea instituțională și lacunele gestionării

Investigația relevă un model repetitiv de bullying și stigmatizare în cadrul Questfield Pipera, însoțit de o lipsă evidentă a intervențiilor documentate și a reacțiilor instituționale ferme. Comunicările scrise ale familiei și rapoartele medicale atestă impactul negativ asupra copilului, în timp ce răspunsurile predominante ale școlii au fost verbale sau minimizatoare. Un element definitoriu îl constituie declarația fondatoarei atribuită în mod direct, care sugerează o opțiune de retragere a familiei drept soluție, ceea ce indică o potențială ruptură între valorile declarate și practicile instituției.

Absența unor proceduri clare, a documentației administrative și a măsurilor concrete afectează atât protecția copilului, cât și credibilitatea instituțională. În plus, aspectele legate de confidențialitate și eventualele contacte externe cu alte școli ridică probleme suplimentare privind respectarea drepturilor elevilor. În acest context, rămâne deschisă întrebarea fundamentală cu privire la mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale Questfield International College în situații de bullying.

Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să comunice experiențele lor la adresa de email [email protected], oferind un spațiu de dialog și susținere.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro